”Jurisdicția serviciilor audiovizuale europene – navigând printr-un peisaj juridic și de piață în evoluție” a fost genericul conferinței organizate de Observatorul European al Audiovizualului la finele săptămânii trecute, la Bruxelles (Regatul Belgiei). În contextul noilor modele de distribuție, a platformelor globale în expansiune și a provocărilor transfrontaliere tot mai accentuate, normele actuale de reglementare a audiovizualului din Uniunea Europeană (UE) se află sub o continuă presiune, iar principiul țării de origine, odinioară stabil, este pus sub semnul întrebării.
Președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, alături de peste 300 de reprezentanți din sectoare precum radiodifuziunea, streaming-ul, cinematografia, reglementarea audiovizualului și instituțiile UE au făcut schimb de opinii privind modul în care Europa ar trebui să acționeze pe acest teren schimbător, atât în ceea ce privește realitățile pieței, cât și cu referire la provocările de reglementare care influențează ecosistemul audiovizual transfrontalier de astăzi. Participanții la eveniment au avut posibilitatea să se familiarizeze cu cele mai recente evoluții ale pieței audiovizualului, actualizările legislației UE în domeniul mass-media și efectele influenței tot mai mari a platformelor online/serviciilor video la cerere. Reuniunea de nivel înalt a facilitat punerea în legătură a perspectivelor factorilor de decizie politică, ale cadrelor universitare și ale sectorului privat – creând un dialog cu adevărat transversal despre viitorul spațiului audiovizual european.
Printre subiectele abordate în cadrul discursurilor și atelierelor de discuții s-au numărat:
- Cât de importantă este distribuția/exploatarea transfrontalieră a serviciilor audiovizuale din punct de vedere economic?
- Sunt noile servicii audiovizuale, cum ar fi canalele FAST, diferite în ceea ce privește modelele de distribuție?
- Cum interacționează reglementările recente ale UE – cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), Legea europeană privind libertatea mass-media (EMFA), Regulamentul privind publicitatea politică, Regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi și Legea privind inteligența artificială – cu regulile jurisdicționale existente la nivel național în statele membre UE.
Tot la Bruxelles, Liliana Vițu a avut întrevederi cu mai mulți oficiali ai Comisiei Europene, printre care: Anna HEROLD, șefa Diviziunii politici în domeniul serviciilor audiovizuale și media, Directoratul General pentru Comunicații, Rețele, Conținut și Tehnologie; Allan JONES, șeful Unității pentru Moldova, Directoratul General pentru Extindere și Parteneriat Estic; Dana SPINANT, șefa Directoratului General pentru Comunicare.
Agenda discuțiilor a inclus prezentări și actualizări oferite de președinta CA pe marginea următoarelor aspecte:
- Adoptarea unei noi legi a mass-media;
- Alinierea deplină a prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale la normele Directivei UE 2018/1808 privind serviciile media audiovizuale;
- Adoptarea legii privind serviciile digitale;
- Asigurarea conformității legislației naționale în domeniul mass-media cu Legea europeană privind libertatea mass-media (EMFA);
- Protecția jurnaliștilor și a surselor acestora;
- Adoptarea unei legi menite să reglementeze procesele judiciare abuzive îndreptate împotriva participării publice (practicile de tip SLAPP);
- Importanța alfabetizării informaționale și a educației media în lupta contra fenomenelor de manipulare informațională și ingerințe străine (MIIS).
La fel, Liliana Vițu a relatat despre activitatea și rezultatele CA-ului în cadrul ultimului scrutin parlamentar din toamna lui 2025, precum și a punctat obiectivele autorității de reglementare fixate pentru 2026.
