Majoritatea populației chestionate (64%) se informează zilnic de pe rețelele de socializare, dar tot aceiași respondenți declară – în 70% dintre cazuri – că principala sursă de dezinformare se găsește la fel pe social media. Mai mult de jumătate nu au încredere în presă, însă susțin, în proporție de 72%, existența cursului opțional de educație media în școli. Concluziile se conțin în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media”, realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului (CA).
Rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare pentru 64% dintre cetățeni, depășind televiziunea clasică, urmărită de 41%. Părinții cu copii între 7 și 18 ani sunt chiar mai predispuși la utilizarea rețelelor sociale, 80% dintre ei apelând zilnic la acestea pentru știri.
Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.
Răspunsurile mai arată că aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri. Majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%). Peste jumătate din populația generală (56%) se consideră bine informată, iar 65% sunt interesați de știrile din țară. Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic (61%). Nivelul de încredere în presă este scăzut, 55% declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă. Totuși, de cea mai mare încredere se bucură jurnaliștii de investigație, potrivit respondenților la sondaj.
Doar 4% din populația generală declară că au participat personal sau cunosc pe cineva care a participat la un curs de educație media.
Existența disciplinei de educație pentru media în calitate de curs opțional în școli e susținută de 72% dintre respondenți, dar participarea la un curs e încă privită cu scepticism – doar 35% se arată interesați.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media in Republica Moldova” arată că utilizatorii se orientează tot mai mult către mediul online pentru obținerea informațiilor. Neîncrederea față de mass-media este larg răspandită și, deși toți recunosc pericolul dezinformării, reacția la acesta este adesea pasivă. Recomandările studiului vizează patru direcții majore: diversificarea și îmbunătățirea conținutului media, consolidarea încrederii prin comunicare strategică și transparență privind proprietatea mass-media, dezvoltarea competențelor media prin educație în școli și programe pentru adulți, precum și sprijinirea jurnalismului local și de investigație, care ar fi capabil să răspundă nevoilor comunităților.
„Sperăm că Studiul nostru privind situația mass-mediei și a nivelului de alfabetizare media în Republica Moldova va ghida autoritățile relevante și societatea civilă în abordarea corespunzătoare a problemelor relevante fenomenului de dezinformare, dar și sporirea eforturilor în promovarea alfabetizării informaționale”, a declarat șeful Diviziei pentru Cooperare în Domeniul Libertății de Exprimare a Consiliului Europei, Shahin Abbasov.
Președinta CA, Liliana VIȚU, a menționat că prezentarea acestui studiu este o continuare logică a lansării acum un an a Strategiei în domeniul educației media pe dimensiunea autorității de reglementare a audiovizualului, document elaborat de Martina Chapman, expertă asociată din cadrul Consiliului Europei în domeniul educației media și informaționale, la solicitarea CA, cu susținerea financiară a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.
Vicepreședinta CA și cercetătoarea în domeniul educației media, Aneta Gonța, a punctat că studiul reconfirmă legătura indisolubilă dintre nivelul de educație și capacitatea de a discerne, a procesa, a analiza și a chestiona informația și procesele/fenomenele. Totodată, ea a precizat că, din cuprinsul raportului, pot fi deduse atât fenomenul accentuat al biasului de confirmare (favorizarea confirmării), precum și breșele identitare ale societății noastre. Vicepreședinta CA a afirmat că studiul prezentat astăzi este o dovadă în plus a necesității alfabetizării media în rândul consumatorilor de informație, aceasta trebuind să fie o parte intrinsecă a educației pe transversală și, totodată, inseparabilă de procesele din societate
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea libertății media în Republica Moldova” (2025-2028). Chestionarul care a stat la baza studiului a fost elaborat în strânsă colaborare cu Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.
