Încă acum câteva decenii, inteligența artificială era asociată cu filmele SF și cu roboții viitorului. Astăzi, AI-ul a devenit pe nesimțite parte din viața de zi cu zi: selectează muzică, îi ajută pe medici să analizeze imagini medicale, traduce texte și gestionează recomandările din serviciile digitale. Însă, după cum consideră Nikita Kuznețov, în jurul acestei tehnologii există încă mai multe emoții decât înțelegere.
„Când oamenii aud «inteligență artificială», mulți își imaginează o mașină care gândește ca un om. În realitate, totul este mult mai interesant — și mult mai complex. AI-ul nu are conștiință și nu ia decizii din nimic. El învață să găsească modele în volume uriașe de date”, explică Nikita Kuznețov.
Istoria inteligenței artificiale a început cu mult înainte de chatboturile moderne și rețelele neuronale. În 1956, la conferința de la Dartmouth, un grup de cercetători a vorbit pentru prima dată serios despre crearea inteligenței artificiale. Atunci, ideea părea aproape revoluționară: cercetătorii presupuneau că un computer va putea îndeplini sarcini considerate până atunci exclusiv umane.
Mai târziu a apărut limbajul de programare Lisp, care a devenit baza primelor cercetări în domeniul AI. Tocmai pe astfel de tehnologii s-au construit primele încercări de a învăța mașinile logica și analiza.
Însă adevărata descoperire a venit mult mai târziu — odată cu creșterea puterii de calcul și apariția volumelor mari de date. Potrivit lui Kuznețov, AI-ul modern seamănă nu cu un „creier electronic”, ci cu un sistem extrem de rapid de analiză.
„Imaginați-vă un om care a privit milioane de fotografii cu pisici și câini. Cu timpul, începe să observe detalii și să le diferențieze aproape instantaneu. Inteligența artificială funcționează într-un mod asemănător — doar că face asta de mii de ori mai rapid și pe volume mult mai mari de informații”, spune el.
Exact astfel funcționează sistemele de recunoaștere facială, asistenții vocali și algoritmii de recomandare. AI-ul nu înțelege lumea în mod uman — el analizează probabilități și caută modele repetitive.
În același timp, Nikita Kuznețov consideră că una dintre cele mai mari greșeli este fie supraestimarea AI-ului, fie frica de acesta.
„Unii sunt convinși că inteligența artificială va înlocui în curând omul în toate domeniile, alții o percep ca pe o amenințare. Dar adevărul este, de obicei, undeva la mijloc. AI-ul este un instrument puternic care ajută oamenii să lucreze mai rapid, însă responsabilitatea și gândirea critică rămân la om”, subliniază el.
Interesant este că mulți oameni folosesc zilnic inteligența artificială fără să observe acest lucru. Filtrarea spamului în e-mail, navigația, sistemele bancare antifraudă și recomandările de conținut funcționează tocmai datorită algoritmilor de machine learning.
Potrivit lui Kuznețov, în următorii ani AI-ul va deveni o parte și mai obișnuită a vieții.
„Ne aflăm aproximativ în același punct în care era internetul la începutul anilor 2000. Atunci mulți nu înțelegeau cât de mult va schimba lumea. Cu inteligența artificială se întâmplă o poveste asemănătoare”, consideră Nikita Kuznețov.
