Aproximativ 3.000 de protestatari, potrivit estimărilor oficiale, s-au adunat sâmbătă în capitala spaniolă Madrid la o manifestaţie împotriva reînarmării Europei şi a creşterii cheltuielilor militare la 5% din PIB, transmite agenţia EFE.
Protestul s-a desfăşurat sub sloganele „Nu NATO!” şi „Nu bugetelor de război!”, participanţii cerând în acelaşi timp guvernului spaniol condus de premierul socialist Pedro Sanchez să fie ferm în refuzul de a aloca pentru cheltuieli militare fonduri utile în scopuri sociale.
„Jos armele, sus pensiile!”, „Nu vrem să plătim războiul tău cu Sănătatea şi Educaţia”, „Israelul asasin, Europa sponsor”, au mai scandat participanţii, cu aluzii nu doar la războiul din Ucraina, ci şi la cel din Fâşia Gaza. La miting au participat de asemenea lideri politici ai stângii spaniole şi activişti pentru drepturi sociale.
Finanţarea reînarmării „va veni, fără nicio îndoială, prin reduceri ale cheltuielilor sociale”, a subliniat un manifestant, Javier Baeza, preot al unei biserici care ajută grupuri vulnerabile. „Trebuie să strigăm că nu putem accepta această cale războinică, întrucât ea nu va conduce la nimic bun”, a adăugat acelaşi protestatar.
Din partea formaţiunii Stânga Unită, parte a Sumar (coaliţia de stânga care guvernează Spania cu Partidul Socialist), deputatul Enrique Santiago a declarat că pentru partidul său va fi „foarte greu, dacă nu chiar imposibil”, să rămână într-un guvern „care intră în această derivă brutală a reînarmării”.
La rândul ei, eurodeputata Irene Montero, care este şi secretar general al partidului de stânga Podemos, a criticat guvernul spaniol pentru că a crescut cheltuielile militare cu circa 10,5 miliarde de euro, ceea ce, spune ea, se traduce deja în reduceri ale cheltuielilor sociale. „Astăzi ştim că în urma ingineriei bugetare sunt deja miliarde de euro mai puţin pentru educaţie”, a remarcat Irene Montero.
Manifestaţia de la Madrid a avut loc înaintea summitului NATO care va avea loc pe 24 şi 25 iunie la Haga, unde statele membre ale Alianţei sunt aşteptate să-şi crească angajamentele privind bugetele destinate apărării.
Preşedintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, care nici acesta nu este atins de nouă din cele 32 de state membre ale Alianţei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianţei să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, a propus joi oficial ca liderii acestor state să accepte la summit creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura.
El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliaţii au stabilit să-şi crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmăreşte la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale care să indice creşterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.
Secretarul general al NATO a susţinut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare şi le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetăţeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor şi a le spune: avem societăţi bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acţionăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi ameninţaţi”, crede Mark Rutte.
