Începând de duminică, cetățenii italieni sunt așteptați la vot la un referendum desfășurat pe parcursul a două zile, menit să decidă asupra a două teme esențiale pentru viitorul țării: relaxarea legilor privind obținerea cetățeniei și anularea unor reforme ale pieței muncii adoptate în urmă cu un deceniu. Însă consultarea populară riscă să fie invalidată din cauza unei prezențe insuficiente la urne, notează Reuters.
Referendumul, susținut de partide de opoziție de centru-stânga, grupuri ale societății civile și cel mai important sindicat italian, CGIL, vine în contextul unei opoziții acerbe față de politica guvernului condus de premierul Giorgia Meloni. Potrivit CGIL, au fost strânse peste 4,5 milioane de semnături, cu mult peste pragul necesar pentru organizarea votului.
Buletinul de vot conține cinci întrebări, dintre care patru vizează abrogarea unor măsuri de liberalizare a pieței muncii, iar una propune reducerea perioadei minime de rezidență pentru obținerea cetățeniei italiene prin naturalizare de la zece la cinci ani. Inițiatorii estimează că aproximativ 2,5 milioane de rezidenți străini ar putea beneficia de această schimbare.
„Unii s-au născut aici, au trăit aici ani de zile (…) se simt italieni din toate punctele de vedere, dar nu sunt recunoscuți ca cetățeni”, a declarat cunoscutul rapper Ghali, născut la Milano din părinți tunisieni, într-un mesaj postat pe Instagram. Artistul a făcut apel la un vot „da” la referendum, susținând că „cerem ca cinci ani de viață să fie suficienți (…) pentru a face parte din această țară”.
În prezent, un rezident străin fără legături de sânge sau căsătorie cu un italian trebuie să locuiască legal timp de cel puțin zece ani înainte de a putea solicita cetățenia — un proces adesea lung și birocratic. Propunerea din referendum ar alinia legislația italiană la cea din alte state europene precum Germania și Franța.
Giorgia Meloni, liderul partidului Fratelli d’Italia și șefa guvernului de coaliție de dreapta, se opune ferm propunerii și a cerut electoratului să se abțină de la vot. Într-o declarație recentă, Meloni a susținut că actuala lege a cetățeniei este „excelentă” și „foarte deschisă”, afirmând că „suntem una dintre națiunile europene cu cel mai mare număr de naturalizări”. În 2023, Italia a acordat cetățenia unui număr de 213.500 de persoane, aproximativ o cincime din totalul naturalizărilor din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.
Analiștii spun că Meloni evită modificarea legii nu doar din considerente ideologice, ci și din rațiuni electorale. „Menținerea unor reguli stricte este o chestiune de identitate pentru Meloni”, a declarat Francesco Galietti de la firma de analiză politică Policy Sonar. „Pe de o parte, avem retorica identitară, iar pe de altă parte există probleme reale legate de pensii și de lipsa forței de muncă într-o economie industrializată care are nevoie de lucrători”, a mai spus acesta.
Lidera Partidului Democrat (PD), Elly Schlein, susține că guvernul încearcă să submineze participarea tocmai din teama unui rezultat nefavorabil. „Meloni se teme de participare și a înțeles că mulți italieni, chiar și dintre cei care au votat cu ea, se vor prezenta la urne”, a afirmat Schlein.
Referendumul propune anularea unor reforme introduse acum un deceniu de un guvern PD, care au flexibilizat piața muncii, facilitând concedierile și reducând protecția lucrătorilor. Paradoxal, actualul PD, deși responsabil pentru unele dintre aceste măsuri, susține acum inițiativa de abrogare, într-o tentativă de a recâștiga încrederea electoratului muncitor. Potrivit ultimelor sondaje, PD se situează la aproximativ 23% din intențiile de vot, față de 30% pentru partidul lui Meloni.
Pentru ca referendumul să fie validat, este necesară o prezență la vot de cel puțin 50% plus unu din totalul alegătorilor, adică peste 25 de milioane din cele circa 50 de milioane de electori. Un sondaj realizat luna trecută de institutul Demopolis arată însă că prezența estimată este cuprinsă între 31% și 39%, insuficient pentru atingerea pragului.
„Obținerea cvorumului va fi dificilă. Obiectivul minim al opoziției este să demonstreze forță și să aducă la urne mai mulți oameni decât cei 12,3 milioane care au votat cu dreapta în alegerile generale din 2022”, a explicat Lorenzo Pregliasco de la institutul YouTrend.
Atât Antonio Tajani (Forza Italia), cât și Matteo Salvini (Lega), aliați ai lui Meloni, au declarat că nu vor vota, iar Meloni însăși va merge la secția de votare, dar nu va introduce buletinul în urnă. „Ea își va onora astfel datoria instituțională, dar fără a contribui la cvorum”, a precizat Pregliasco.
