Reflectarea alegerilor în mass-media joacă un rol esențial în formarea percepției publice, precum și în conturarea opțiunii electorale. Din acest considerent, este imperios necesară o acoperire imparțială, echitabilă și cât mai largă a concurenților electorali, dar și a subiectelor legate de alegeri.
Întrucât exprimarea unui vot în cunoștință de cauză este condiționată de existența în prealabil a unei informări obiective și veridice, rolul jurnaliștilor devine unul central în procesul de garantare a caracterului integru și democratic al oricărui plebiscit. Cu prilejul organizării de alegeri parlamentare în această toamnă, Centrul pentru Jurnalism Independent, în colaborare cu BBC Media Action, au elaborat un document ce cuprinde Linii directoare privind reflectarea în mass-media a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Ghidul se bazează pe regulile și principiile prevăzute în Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea alegerilor, precum și în Codul deontologic al jurnalistului.
Valorile editoriale de care trebuie să țină cont orice jurnalist în procesul de documentare a alegerilor sunt: independența, libertatea de exprimare, imparțialitatea, acuratețea, corectitudinea, viața privată, transparența și responsabilitatea.
Liniile directoare care urmează să guverneze activitatea jurnaliștilor în perioada și campania electorală vizează: asigurarea imparțialității; statutul experților invitați să se expună pe diverse subiecte; precauția față de opiniile potențial ofensatoare; asigurarea acurateței informării; corectitudine în reflectarea acuzațiilor; protejarea vieții private; publicarea doar a sondajelor de opinie asupra cărora nu planează dubii privind calitatea datelor conținute; evitarea știrilor false și a narațiunilor cu potențial de dezinformare.
Ediția din acest an a documentului în discuție a fost completată cu rubrica Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială (IA). Astfel, atunci când utilizează inteligența artificială, jurnaliștii trebuie să respecte prevederile Codului deontologic, optând pentru sisteme care funcționează într-un mod previzibil și care nu încalcă confidențialitatea sau legislația privind protecția datelor. În contextul reflectării alegerilor, utilizarea imaginilor și înregistrărilor autentice, care reflectă evenimente reale, este esențială. Totuși, dacă anumite materiale sunt însoțite de conținut generat de IA (cum ar fi imagini simbolice), trebuie să se facă o distincție clară între conținutul rezultat din captarea fizică a realității (fotografii, înregistrări audio/video) și conținutul creat sau modificat prin utilizarea inteligenței artificiale. De asemenea, este obligatoriu ca publicul să fie informat explicit în cazul în care produsul media este generat — integral sau parțial — cu ajutorul inteligenței artificiale.
Un alt element de noutate al Ghidului în versiune actualizată este compartimentul dedicat Conflictului de interese. Or, în perioada și campania electorală, jurnaliștii pot deveni ținta politicienilor și a candidaților care urmăresc să câștige sprijinul mass-mediei. De aceea, este esențial să fie respectate prevederile Codului deontologic al jurnalistului, care stipulează clar că un jurnalist nu trebuie să accepte bani, cadouri, excursii plătite sau orice alte beneficii oferite cu scopul de a influența activitatea sa jurnalistică. Acceptarea unor astfel de avantaje ar compromite independența și credibilitatea jurnalistului în fața publicului și ar submina încrederea în breaslă per general. Dacă un jurnalist este înregistrat în calitate de candidat electoral, acesta trebuie să se abțină de la desfășurarea oricărei activități jurnalistice profesionale pe durata perioadei și campaniei electorale, urmând să informeze redactorul/editorul sau managerul despre orice potențial conflict de interese.
Conținutul Ghidului se concentrează exclusiv pe aspectele editoriale și etice ale reflectării alegerilor, fără a cuprinde și chestiuni juridice ale demersului jurnalistic în context electoral.
