Republica Moldova poate contribui decisiv la atingerea țintei de emisii nete zero până în 2050 prin decarbonizarea sectorului de încălzire, care consumă peste jumătate din energia țării, conform foii de parcurs pentru încălzirea durabilă prezentată astăzi de Ministerul Energiei, transmite radiochisinau.md.
Documentul strategic, elaborat cu suportul Băncii Mondiale, stabilește calea către renunțarea treptată la combustibilii fosili și implementarea tehnologiilor verzi, transmite Radio Chișinău.
În Republica Moldova, peste 65% dintre locuințele din mediul rural sunt încălzite cu sobe pe lemne și cărbune – o practică ineficientă, dar și una dintre principalele surse de poluare.
Foaia de parcurs propune trei scenarii de tranziție până în 2050, ce includ renovarea clădirilor, integrarea surselor regenerabile, sporirea eficienței energetice și reducerea dependenței de combustibili fosili. Costurile de implementare sunt estimate între 2,5 și 5,6 miliarde de dolari doar pentru următorii 10 ani.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că documentul oferă o soluție la una dintre cele mai mari provocări energetice ale țării.
„65% din locuințe din țară sunt încălzite doar prin intermediul sobelor cu lemne, lemne de foc și cărbune, ceea ce reprezintă o provocare principală în atingerea țelului de sustenabilitate și decarbonizarea sectorului. Mizăm foarte mult ca foaia de parcurs ne va oferi un cadru practic pentru decizii bine informate, astfel încât până în 2050 să reducem semnificativ emisiile de bioxid de carbon și să renunțăm treptat la combustibili fosili și practicile ineficiente economic și cu impact semnificat spre mediului”, a declarat Dorin Junghietu.
La rândul său, managerul de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Ulrich Schmitt, a subliniat reziliența țării în fața crizelor energetice și necesitatea modernizării sistemului de încălzire.
„Pe parcursul ultimilor patru ani, Moldova a demonstrat o reziliență remarcabilă în navigarea prin mai multe crize energetice. Această reziliență este rezultatul acțiunilor decisive ale guvernului pentru a diversifica importul de energie și a extinde generarea internă de energie regenerabilă. Mai mult de jumătate din consumul de energie moldovenească este pentru căldură – este cam peste 50%.
Abordarea ineficiențelor în acest sector nu este doar o urgență, dar este foarte important pentru durabilitatea pe termen lung. Este o reducere mare în boilere cu gaz și plite, cu lemn care trebuie să fie reduse sau eliminate în totalitate și să fie inlocuite cu sisteme noi, tehnologii mai eficiente, mai bune. Acesta este o abordare care a fost adoptată în toate scenariile”, a spus Ulrich Schmitt.
Potrivit unui studiu recent, Rep. Moldova dispune de 1,3 milioane de locuințe cu un fond construit de 90,5 milioane de metri pătrați. Din perspectiva vulnerabilității energetice, peste 70% din clădiri datează din perioada 1951–1990, iar 43% dintre locuințe sunt construite din materiale cu eficiență redusă, precum lut sau ceamur.
Foaia de parcurs va fi inclusă în Planul Național de Reglementări pentru 2026, iar implementarea măsurilor propuse ar putea reduce emisiile de CO2 cu până la 72% și ar genera economii financiare de până la 6,8 miliarde dolari.
