Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, inculpat pentru mai multe infracţiuni grave, între care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi propagandă fascistă, rasistă sau legionare, rămâne sub control judiciar, după ce Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti i-a respins cererea de revocare a acestei măsuri. La ieşirea de la instanţă, Georgescu a declarat că menţinerea controlului judiciar şi prezentarea sătpămânală la Poliţie reprezintă „un abuz total împotriva legii”.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin, prin ordonanţa nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile”, se arată în soluţia pe scurt a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, potrivit portalului instanţelor de judecată.
Totodată, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive înaintată de către Călin Georgescu.
„În temeiul art. 242 C.proc.pen.respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, se mai arată în decizia de luni a instanţei.
Conform aceleiaşi decizii a Judecătoriei Sectorului 1, cheltuielile judiciare avansate de stat „rămân în sarcina” lui Georgescu.
Decizia de luni a instanţei, care urma să verifice măsura controlului judiciar în cazul lui Georgescu, are drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.
La ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, Călin Georgescu a declarat că menţinerea controlului judiciar pentru încă 60 de zile şi obligaţia de a se prezenta săptămânal la poliţie este „un abuz total împotriva legii”.
Zeci de susţinători ai lui Georgescu s-au adunat, luni atât la Judecătoria Sectorului 1, cât şi la IPJ Ilfov, unde Călin Georgescu a ajuns după proces pentru a semna documentele din cadrul controlului judiciar.
În 26 februarie, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic, audiat aproape cinci ore la Parchetul General şi inculpat pentru şase infracţiuni grave: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată, (privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere), iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Georgescu a fost plasat atunci sub control judiciar pentru 60 de zile, având mai multe interdicţii, între care şi aceea de a posta pe reţele de socializare mesaje rasiste, legionare, fasciste, antisemite sau xenofobe. El susţinea, la vremea respectivă, că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii ’50”.
În 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică a faptelor în cazul lui Călin Georgescu din comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale).
În dosarul privind acţiuni contra ordinii constituţionale sunt cercetaţi şi mercenari din gruparea lui Horaţiu Potra.
În urmă cu o lună, Parchetul General a audiat 18 inculpaţi cercetaţi pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni contra ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică. Potrivit sursei citate, trei dintre inculpaţi au fost arestaţi preventiv, 11 au fost plasaţi în arest la domiciliu şi patru sub control judiciar.
În 21 august, judecătorii instanţei supreme au înlocuit, la solicitarea procurorilor, măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar în cazul a trei dintre inculpaţii din dosarul mercenarilor lui Potra, iar în cazul celorlaţi 11 inculpaţiau înlocuit arestul la domiciliu cu măsura plasării sub control judiciar. Parchetul Înaltei Curţi a precizat că înlocuirea arestării preventive ”s-a datorat exclusiv faptului că a expirat perioada maximă de 6 luni în care aceasta poate fi dispusă în cursul urmăririi penale”.
Audierile au avut legătură cu operaţiunile din 26-27 februarie, când au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai lui Călin Georgescu, între care Horaţiu Potra şi Eugen Sechila, dar şi la patru sedii de firmă.
Una dintre persoanele la care s-au făcut percheziţii în luna februarie este mercenarul Horaţiu Potra, politician din Mediaş. În casa acestuia, într-un seif incastrat sub podea, au fost descoperite pachete cu teancuri de dolari, politicianul spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost descoperite numeroase arme, el declarând că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei şi refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.
Dosarul deschis atunci viza infracţiuni de iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Anchetatorii precizau că vasta operaţiune ”a avut drept scop documentarea şi investigarea activităţilor infracţionale ale persoanelor vizate, probarea legăturilor infracţionale, respectiv identificarea de bunuri şi înscrisuri folosite în activitatea infracţională”.
