Judecătoarea Marina Rusu critică dur afirmațiile ambasadorului Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, care a declarat că „în diasporă se află cea mai educată parte a societății noastre”, transmite timpul.md.
Într-o postare publică, magistrata susține că un astfel de discurs, venit din partea unui diplomat, este discriminatoriu, încalcă principiile constituționale și alimentează diviziuni între cetățenii. „Inevitabil se ridică întrebarea: dar cei rămași acasă, ce sunt? Mai puțin educați? Mai puțin valoroși? Mai puțin importanți pentru viitorul țării?”, se întreabă ultima.
„Când un diplomat al Republicii Moldova afirmă că „în diasporă se află cea mai educată parte a societății”, inevitabil se ridică întrebarea: dar cei rămași acasă, ce sunt? Mai puțin educați? Mai puțin valoroși? Mai puțin importanți pentru viitorul țării?
Un diplomat nu are voie să facă asemenea declarații din mai multe motive:
1. Mandatul diplomatic impune neutralitate și echilibru. (Convenția de la Viena, art. 3)
Diplomații reprezintă statul, nu propriile percepții sau ierarhii sociale. Rolul lor este să construiască punți, nu să adâncească prăpastii. O asemenea afirmație creează diviziuni între diaspora și cetățenii rămași în țară.
2. Discriminare și etichetare sunt interzise prin art. 16 Constituția care spune clar: toți cetățenii sunt egali în fața autorităților. Orice mesaj oficial care creează o ierarhie de valoare între grupuri sociale contrazice spiritul acestui articol.
Afirmația nu este doar o opinie, ci un verdict social: diaspora – „educată”, cei de acasă – implicit „mai puțin educați”. Acest tip de etichetare reduce demnitatea oamenilor care trudesc aici, plătesc taxe, mențin funcțional statul și își cresc copiii în condiții adesea mult mai grele.
3. Convenția de la Viena (art. 41) cere diplomaților să evite ingerințe și poziționări care pot tulbura ordinea internă. Etichetarea unei părți ca „cea mai educată” în raport cu restul alimentează tensiuni interne ca consecințe psihologice și sociale.
Când mesajul vine de la un oficial, el devine reper pentru alții. Mulți cetățeni pot percepe acest discurs ca o confirmare a faptului că în propria țară „nu valorează” la fel de mult. Rezultatul? Creșterea frustrării, alimentarea complexelor de inferioritate, adâncirea clivajului dintre cei „plecați” și cei „rămași”.
4. Astfel de declarații pot fi exploatate politic, în discursuri populiste care pun un grup împotriva altuia. În plus, pe plan extern, creează o imagine de stat care își desconsideră propriii cetățeni. Nu pentru această muncă este salarizată Excelența sa.
5. În urma urmei aceasta declarația este o eroarea de fond, eroarea logică.
Educația și valoarea umană nu se măsoară prin geografie. Diaspora are merite incontestabile – la fel și cei rămași acasă. Republica Moldova nu se poate construi „pe două viteze”: una pentru cei din afară, alta pentru cei de aici.
Diplomația nu este locul opiniilor personale care seamănă dezbinare. Ea este arta echilibrului, a respectului și a includerii. Declarația domnului Victor Chirilă nu este doar „neinspirată” – este periculoasă, pentru că alimentează diviziuni într-o societate deja fragilă.
Iar întrebarea rămâne: cum putem construi o țară dreaptă și unită, dacă cei care ne reprezintă oficial își permit să catalogheze oamenii în „mai educați” și „mai puțin educați”?, a scris Marina Rusu.
„În diasporă se află și cea mai educată parte a societății noastre”. Declarația îi aparține Ambasadorului Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, fiind întrebat despre cât de activi sunt cetățenii Republicii Moldova plecați peste hotare.
