La München, o tabără improvizată de români care trăiesc sub un pod din cartierul Hadern a stârnit un val de nemulțumiri printre localnici. Aceștia se plâng de mizerie, zgomot și șobolani, în timp ce grupul parlamentar CSU/FW solicită autorităților orașului măsuri drastice, inclusiv controale extinse și, în ultimă instanță, deportarea celor considerați parte din „rețele organizate de cerșetorie”.
În cartierul Hadern din München, sub un pod al autostrăzii, mai multe persoane de origine română trăiesc de ani de zile în condiții precare. Zona a devenit, potrivit presei germane, o tabără ilegală, iar locuitorii din apropiere sunt tot mai deranjați de situație.
Aceștia reclamă gunoaie, zgomote, mirosuri, excremente și prezența șobolanilor, acuzând că autoritățile nu au reușit până acum să rezolve problema. Unii locuitori au cerut chiar ridicarea unui gard care să îi separe de tabără.
Manuel Pretzl, liderul grupului parlamentar CSU/FW, a declarat că „cetățenii din Hadern se simt extrem de deranjați de taberele recurente ale persoanelor fără adăpost”.
CSU cere controale și deportări pentru cerșetoria organizată
Pornind de la acest caz, grupul parlamentar CSU/FW solicită primăriei din München să adopte o politică mai fermă împotriva cerșetorilor și a celor care campează ilegal. Politicienii conservatori propun intensificarea controalelor și chiar deportarea cetățenilor europeni care nu își pot asigura traiul fără ajutoare sociale.
„Persoanele fără adăpost care depind de cerșetorie nu îndeplinesc cerințele pentru libertatea de circulație în UE și ar putea fi deportate”, a spus Pretzl. Acesta a explicat că autoritățile locale ar trebui să verifice dacă persoanele în cauză dispun de resurse financiare suficiente și de o asigurare de sănătate valabilă, condiții esențiale pentru șederea în Germania.
De asemenea, CSU/FW solicită ca orașul să înregistreze datele personale ale celor suspectați de a face parte din rețele organizate de cerșetorie, pentru a combate fenomenul mai eficient.
Autoritățile, acuzate de inacțiune
Liderul CSU, Manuel Pretzl, a amintit că administrația districtuală fusese deja sesizată încă de anul trecut cu privire la această problemă, însă fără rezultat concret. „Am cerut în iunie ca problema să fie discutată în consiliul local, dar nu s-a întâmplat nimic”, a spus el.
„Trebuie să revenim acum cu o nouă moțiune și să luăm măsuri consecvente împotriva rețelelor de cerșetorie și a campingului ilegal. Ultimele relatări din Hadern indică existența unor rețele organizate care exploatează suferința oamenilor. Sentimentul de siguranță al locuitorilor din München este tot mai scăzut, iar condițiile devin insalubre și nedemne. Orașul trebuie să folosească pe deplin cadrul legal existent”, a adăugat Pretzl.
O problemă socială, tratată tot mai des ca una de ordine publică
Cazul din Hadern readuce în atenție tensiunile tot mai frecvente dintre autorități și grupurile de români și bulgari fără adăpost din marile orașe germane. În timp ce organizațiile umanitare cer soluții sociale și sprijin pentru reintegrare, o parte a clasei politice cere măsuri coercitive și deportări, acuzând existența unor rețele organizate care profită de lacunele legislației europene.
Tabăra din Hadern a devenit astfel un nou simbol al unei dezbateri mai ample despre sărăcie, migrație și limitele solidarității europene în Germania.
