Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor implementează un program riguros de control al reziduurilor de produse de uz veterinar, totodată își fortifică continuu capacitatea de control și testare.
Astfel, ca urmare a prelevării de către inspectori a probelor de ser de la păsări din cadrul unei ferme autohtone și testării acestora în laborator, a fost depistată prezența metronidazolului. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a inițiat o amplă anchetă pentru investigarea cazului, care este încă în curs de derulare.
În cadrul anchetei au fost derulate 17 controale oficiale care au cuprins: două depozite de hrană pentru animale, un abator pentru păsări, două ferme de găini producătoare de ouă destinate consumului uman, două ferme producătoare de ouă pentru incubație și zece ferme de pui destinați producției de carne. În cadru acestor controale, medicii veterinari oficiali au dispus prelevări de probe de ser, ouă și furaje care au fost supuse testărilor în cadrul laboratoarele de referință naționale și ale Uniunii Europene.
Conform acțiunilor oficiale derulate, în toate unitățile verificate a fost dispusă suspendarea mișcării păsărilor și a ouălor obținute de la acestea, precum și inițierea acțiunilor de rechemare de pe piață a ouălor de consum.
La momentul actual, au fost supuse nimicirii 110 mii de păsări, iar unele acțiuni sunt încă în derulare și vor fi comunicate ulterior.
În baza rezultatelor de laborator și a informațiilor acumulate în cadrul controalelor oficiale s-a concluzionat că sursa reziduurilor de metronidazol depistate în ouă și ser este hrana pentru animale în care a fost adăugat metronidazol de către producători. În acest context, ANSA a sistat importurile de furaje combinate, fiind solicitate informații și explicații de la autoritatea veterinară responsabilă din țara exportatoare pe cazul depistării metronidazolului în furaje. Se precizează că această sistarea nu vizează hrana pentru animale de companie.
ANSA îndeamnă administratorii fermelor de animale să utilizeze medicamentele de uz veterinar strict în baza prescripțiilor emise de medicul veterinar și să se asigure că hrana pentru animale utilizată în propriile ferme nu conține substanțe interzise, fiind încurajați să aplice programe interne de autocontrol pentru a garanta furnizarea unor produse sigure către consumatori.
De asemenea, medicii veterinari sunt îndemnați să prescrie doar medicamente de uz veterinar autorizate pentru specia de animale care urmează a fi tratată și care provin exclusiv de la depozite de medicamente de uz veterinar autorizate sanitar veterinar, precum și să completeze cu responsabilitate registrele de evidență a tratamentelor aplicate animalelor.
Acțiunile prompte ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au un singur obiectiv: asigurarea sănătății publice, iar compromisurile nu vor fi admise.
Metronidazolul este un chimioterapic puternic, cu efecte bacteriostatice și antiparazitare. Din cauza riscurilor pe care le reprezintă, utilizarea acestuia este interzisă la animalele de la care se obțin produse alimentare destinate consumului uman începând cu anul 1997 în Uniunea Europeană și din anul 2011 în Republica Moldova.
De asemenea, pericolul generat de consumul produselor alimentare provenite de la animalele respective este evident, aspect menționat și în Standardul International Codex Alimentarius al FAO (CXM 2-2024), precum și în raportul Agenției Europene a Medicamentelor (EMA/MRL/173/96), documente care evidențiază îngrijorări majore legate de siguranța acestei substanțe, în special efectele legate de:
1) Carcinogenitate: substanța este un carcinogen dovedit la animale (șoareci și șobolani), provocând tumori mamare, limfoame maligne și adenoame pulmonare. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) o clasifică drept posibil carcinogenă pentru oameni (Grupul 2B);
2) Genotoxicitate și mutagenicitate: metronidazolul este considerat genotoxic și mutagen. Acesta provoacă rupturi ale catenelor de ADN atât în celulele umane in vivo (după doze terapeutice), cât și în sistemele microbiene;
3) Toxicitate reproductivă: studiile pe termen lung au arătat efecte negative asupra sistemului reproductiv masculin, incluzând atrofie testiculară și reducerea spermatogenezei la șobolani și șoareci;
4) Lipsa limitelor de siguranță: din cauza mecanismului genotoxic, nu s-a putut stabili un nivel prag și nici o doză zilnică acceptabilă.
