Portul Internațional Giurgiulești, singurul port maritim al Moldovei cu acces la Marea Neagră, a trecut de-a lungul existenței sale prin schimbări de proprietari, litigii judiciare și dispute privind strategia de dezvoltare. În prezent, portul se află sub administrarea unei companii de stat din România, iar detaliile tranzacției ridică întrebări din partea opoziției și a unei părți a societății cu privire la transparența procesului și obligațiile investiționale, transmite Today Moldova.
Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Moldovei cu acces la Marea Neagră, fondat în 2006 după transferul către Ucraina a 430 m de linie de coastă pe Dunăre. Acesta include un terminal petrolier (63 mii tone), două terminale de cereale și alte capacități. Inițial, proiectul a fost finanțat de omul de afaceri azer Rafik Aliev prin companiile sale (Azpetrol/Bemol și offshore-uri), obținând concesiunea pentru administrare pe termen lung. În 2011, controlul a trecut la bancherul german Thomas Moser (Danube Logistics Holding), care a achiziționat 80% din Danube Logistics (operatorul portului) și a preluat datoriile acestuia. Din 2021, operatorul aparține integral BERD, în calitate de investitor-cheie al portului încă din 1995 (primele 27,5 milioane dolari).
„Războaiele” judiciare pentru port
După schimbarea proprietarului, au început litigii de lungă durată. Rafik Aliev a contestat în instanță transferul acțiunilor către Moser. În 2019, în urma acțiunilor sale, instanțele din Moldova au pus sub sechestru 65% din capitalul Danube Logistics (~177,4 milioane lei) și l-au obligat pe Moser să despăgubească compania lui Aliev cu o sumă similară pentru „management ineficient”. Moser și BERD au calificat aceste decizii drept „atac raider”, iar Aliev l-a acuzat pe Moser de falsificarea documentelor și s-a pregătit pentru arbitraj internațional.
În perioada 2020–2022, Procuratura Generală a inițiat mai multe dosare penale pentru escrocherie, iar instanțele au continuat blocarea activelor Danube Logistics. În vara anului 2022, sechestrul asupra activelor companiei era de aproximativ 150 milioane lei. Cu toate acestea, portul a continuat să funcționeze și chiar și-a majorat activitatea: pe fondul războiului din Ucraina, traficul anual de mărfuri în 2023 a atins un record de aproximativ 2,1 milioane tone.
Concursul pentru investitor și oferta „turcească”
Din 2021, BERD a căutat un investitor strategic și a organizat un tender internațional. Printre participanți s-a numărat grupul turc YILDIRIM. Reprezentanta companiei în Moldova, Natalia Madjar, a declarat că oferta lor era mult mai avantajoasă: investiții de 50 milioane euro, de două ori mai mult decât propunerea părții române (circa 24–25 milioane euro).
Potrivit acesteia, BERD ar fi recomandat inițial investitorul turc, însă Guvernul Moldovei a optat pentru partea română. Yildirim a subliniat că propunerea lor includea o strategie clară de dezvoltare pe termen lung, în timp ce concurenții ar fi propus doar „modernizare cosmetică”. Reprezentanții companiei au criticat public decizia, afirmând că aceasta a fost anunțată „târziu și discret, înainte de demisia guvernului”. Aceste aspecte au ridicat semne de întrebare privind transparența procesului.
Vânzarea către România și reacția politică
În decembrie 2025, Consiliul Administrației Porturilor Maritime Constanța (companie de stat din România) a aprobat achiziția Danube Logistics de la BERD, prin intermediari ciprioți, pentru aproximativ 62 milioane dolari. BERD a declarat că investitorul român va aloca „zeci de milioane” de euro pentru dezvoltare și va integra portul în coridoarele europene de transport.
Totuși, tranzacția a fost criticată dur de opoziție. Fostul președinte Igor Dodon a vorbit despre „pierderea controlului asupra unui obiect strategic” și a anunțat contestarea în Curtea Constituțională. Criticii au invocat faptul că portul ajunge „sub administrarea României”.
Autoritățile au precizat că suveranitatea Moldovei nu este afectată, fiind vorba doar de schimbarea operatorului. Terenul și portul de stat rămân în proprietatea Moldovei, iar investitorul trebuie să respecte legislația națională.
Tema unirii și „pașapoartele românești”
În contextul tranzacției, s-au reaprins discuțiile despre relațiile cu România. Opoziția susține că infrastructura este „cedată” vecinilor. În același timp, mulți politicieni moldoveni dețin cetățenie română. Președinta Maia Sandu a declarat anterior că susține unirea și a menționat că aproximativ 1 milion de moldoveni au pașapoarte UE (majoritatea românești).
Oficial, proiectul este prezentat drept unul economic și logistic. Ministrul transporturilor din România a vorbit despre consolidarea coridorului Dunăre–Marea Neagră, subliniind respectarea suveranității Moldovei.
Lipsa de transparență și riscurile economice
Criticii susțin că vânzarea Danube Logistics nu a fost transparentă: nu au fost publicate criteriile de selecție, analiza ofertelor sau obligațiile investiționale. Contractul a fost semnat la 31 decembrie 2025, iar aprobarea anunțată pe 12 februarie 2026, însă detaliile financiare nu sunt publice.
Există și riscuri economice: în 2024, portul a generat 1,43 miliarde lei taxe și 806 locuri de muncă. O scădere de 5–10% a activității ar putea însemna pierderi de 70–140 milioane lei anual și zeci de locuri de muncă.
Criticii avertizează că, deși terenul rămâne al statului, controlul efectiv trece la o companie străină, ceea ce poate reduce influența Moldovei asupra veniturilor și dezvoltării strategice.
Concluzii
Istoria portului Giurgiulești între 2005 și 2026 este marcată de conflicte comerciale și politice. După ani de litigii, portul a ajuns sub administrarea unei companii de stat românești.
Deși autoritățile promit investiții și beneficii economice, o parte a societății și opoziția rămân sceptice, considerând acest caz un exemplu de tranzacție netransparentă și de control limitat al statului asupra infrastructurii strategice.
Notă editorială:
Informațiile prezentate au caracter informativ și analitic, bazate pe surse deschise și declarații publice.
