Respectarea statutului juridic al Găgăuziei, organizarea alegerilor în autonomie și necesitatea unui dialog real între autoritățile centrale și locuitorii regiunii au fost principalele subiecte abordate de Pașalî Piotr, membru al Biroului Comitetului Municipal Ceadîr-Lunga al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, în cadrul evenimentului social-politic cu genericul „TIMPUL DE A ADUNA VIITORUL. PCRM – 33 DE ANI”.
În discursul său, acesta a atras atenția asupra situației politice din Găgăuzia, în special asupra organizării alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al autonomiei, subiecte pe care le-a calificat drept importante și îngrijorătoare.
Pașalî Piotr a amintit că, în urmă cu 31 de ani, la primele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, majoritatea deputaților au fost aleși din colectivele de muncă. Potrivit acestuia, dintre partidele politice de la nivel republican, doar PCRM și-a înaintat candidații, în timp ce din partea formațiunilor politice locale au participat „Vatan” și „Doorluk”.
Reprezentantul PCRM a subliniat că, de-a lungul celor șapte legislaturi ale Adunării Populare, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a constituit baza funcționării autonomiei. Acesta a evidențiat și evoluția bugetului regional, care, potrivit datelor prezentate în discurs, a crescut de la 68 de milioane de lei în 1995 la 1,5 miliarde de lei în 2026. Totodată, Pașalî a menționat rolul PCRM în consacrarea statutului constituțional al autonomiei, făcând referire la articolul 111 din Constituția Republicii Moldova.
În opinia sa, depășirea conflictului etnopolitic și reformele economice au demonstrat că unitatea Republicii Moldova poate fi consolidată prin cooperare și proiecte comune. Printre exemplele invocate s-au numărat investițiile de 35 de milioane de dolari din Turcia, destinate asigurării cu apă potabilă a orașelor și satelor din autonomie și din raioanele învecinate. De asemenea, acesta a menționat activitatea unor întreprinderi cu capital mixt, precum TransTest, TransOil și DK-Intertrade, despre care a afirmat că au contribuit la bugetul de stat cu peste 100 de milioane de lei anual.
Potrivit lui Pașalî, asemenea inițiative au demonstrat că dezvoltarea economică și colaborarea dintre diferite comunități pot deveni instrumente eficiente pentru consolidarea unității țării.
În același timp, reprezentantul PCRM a criticat actuala guvernare, acuzând-o că ar submina cadrul juridic al autonomiei și că ar interveni în procesele electorale din regiune. În discursul său, acesta a făcut referire și la cazul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, pe care a descris-o drept o reprezentantă aleasă a autonomiei și mamă a doi copii minori.
Pașalî a susținut că actualele evoluții politice riscă să readucă Republica Moldova la tensiunile anilor 1990 și a criticat autoritățile pentru ceea ce consideră a fi o insuficientă înțelegere a istoriei și a particularităților regiunii.
El a subliniat că locuitorii Găgăuziei se consideră de secole parte a acestui teritoriu, păstrându-și, în același timp, limba găgăuză, credința ortodoxă și identitatea culturală.
„Unitatea nu poate fi construită prin decretul sultanului, prin ”ukazul țarului” sau prin ordinul Cancelariei de Stat”, a afirmat Pașalî.
În contextul alegerilor care urmează să fie organizate în autonomie, acesta a pledat pentru respectarea legilor și luarea în considerare a particularităților statutului special al Găgăuziei.
În încheiere, Pașalî Piotr a atras atenția asupra dificultăților economice cu care se confruntă populația Republicii Moldova, în special în perspectiva sezonului rece și a costurilor pentru resursele energetice.
Potrivit acestuia, problema prețurilor la energie nu trebuie privită exclusiv din perspectiva cheltuielilor gospodăriilor, ci și prin prisma riscurilor de dezbinare a societății.
Reprezentantul PCRM a subliniat că depășirea acestor provocări necesită întâlniri, dialog și reconstruirea încrederii dintre cetățeni și autorități.
